Despre antisemitism într-un banc trist

comunism_urssMoscova, februarie 1980, ora trei noaptea, minus 40 de grade, coada la
carne, vreo trei sute de oameni.
Pe la cinci, apare măcelarul, care le zice:
– N-o sa vina multa. Am primit indicații de la Centrala sa nu dau la
evrei.
Fără sa protesteze, vreo patruzeci de oameni se desprind din coada și pleacă prin viscol.
Pe la 7.30, măcelarul iese si zice:
– M-au sunat de la Comitetul municipal. O sa fie putina rău. Cică să nu dau la ai care nu-s membri de partid.
Peste o suta de oameni se retrag tăcuți.
La 11, măcelarul iese iar:
– Am primit un telefon de la Kremlin. Vine doar un pic de carne. N-o sa vând decât la foștii ilegaliști.
Pleacă simplii membri de partid, rămân doar vreo duzina de indivizi, înghețați bocnă.
Atunci, măcelarul le spune:
– Dumneavoastră o sa înțelegeți: nu e carne deloc. Puteți să plecați.
Ceea ce aceștia și fac, abia mișcându-se. Niște bătrâni ilegaliști n-or să  protesteze! Totuși, unul îi spune altuia, clănțănind:
– Nu știu de ce, dar am senzația ca evreii sunt întotdeauna avantajați!…

Îmi pare rău că nu vă pot indica sursa, am găsit bancul între câteva hârtii ale mele. Putem învăța ceva de aici?!

Anunțuri

2 gânduri despre “Despre antisemitism într-un banc trist

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s